ÎNAINTE DE ORICE
Site-urile de genul ”Planta X te vindecă …și de ce nu suferi” e un alt fenomen al ”media internet”. Nu pot să spun că ”vă șterg din lista de prieteni de pe feisbuc dacă mai postați așa ceva!”. Dar vă rog ÎNAINTE să șeruiți toate porcăriile, GÂNDIȚI! LOGIC!!! (mama ei de logică)
Cel care citește acest gen de aberații, poate să fie un bolnav ca mine, la început de drum. La început de astfel de drum…încerci orice fel de fel…de fel. Îți pui speranțe întro vindecare. Vindecare, nu este. Speranțele mor, încet, una câte una. În noi, cei bolnavi, murim puțin câte puțin. Cu fiecare speranță spulberată. Iar postările aberante, culeg… laurii șeruielilor voastre / noastre. Călcând peste ce moare din noi, cei bolnavi.
Lectură plăcută 😉
Ce, sau cât crezi că știi despre boala ta?
Zilele trecute, pe unul din grupurile FB ale bolnavilor, o domnișoară (doamnă) spunea ”eu știu ABSOLUT TOT despre boala mea”. Aș felicita-o…
Apoi tot dumneaei, spune ”și depresiile…”. Aici e buba. Depresiile.
Când știi totul despre boală, ai foarte mari șanse să te căptușești cu depresii. Vin la pachet cu diagnosticul. Discutând cu dumneaei am concluzionat că tocmai trece printr-o asemenea fază.
După 19 ani cu boala mea, nu mă pot lăuda că știu totul… Am învățat multe, dar multe rămân necunoscute. Frecvent boala își arată câte o nouă față și iar caut să identific cauza declanșatoare, apoi o cale s-o combat… Și tot așa.
Pot spune că de 19 ani trăiesc căutând tertipuri să fentez boala. Dar nu de la început.
Pentru că inițial, imediat după diagnosticare, m-am afundat în depresie. Lucru cât se poate de normal. Știam deja multe despre ale mele, de la diagnosticieni. După două luni prin spitale, trecută prin mulțime și repetate analize – înveți destule. Apoi, în acele vremuri, informațiile pe internet erau puține. În limba română erau inexistente, așa că m-am bazat pe engleză, pe care o cunosc bine. Atunci am învățat mulțime de termeni medicali, în limba engleză, asta după ce m-am dotat cu dicționare medicale. Am dat la sapă o grămadă, din dorința de a cunoaște afecțiunile de care sufăr.
”E problema mea, trebuie să mă învăț să trăiesc cu ea. Trebuie să știu cât mai multe.”
Citeam într-una, îngurgitam informație. Asta nu m-a scutit de depresie.
”Boala Mixtă de Țesut Conjunctiv (BMTC)”, diagnosticul meu, este un amestec de boli. În tot ceea ce citeam, despre aceste boli, vedeam doar prognosticurile de ”invalidant”, scris la mai toate bolile pe care le am. Cum să nu pici în depresie?
Pe lângă acest INVALIDANT – care ajunge să-ți țiuie în creier, mai afli că nu există nici remediu, nici medicament să te repare, să te facă la fel ca înainte.
Cuvântul INVALIDANT, începe să-ți stăpânească gândurile. Fără să vrei, doar asta gândești: ”am să ajung INVALID”: în cărucior, zăcând la pat, desfigurat – scleroza multiplă, AVC-uri – vasculită, distrofic – miozită etc.
După ce am citit și răscitit, tălmăcit și răstălmăcit toate informațiile, într-o bună zi am identificat și cauza depresiei. În tot cititul meu, treceam cu vederea un cuvânt care părea fără semnificație: POATE sau POTENȚIAL.
Prin urmare, ceea ce citisem eu până atunci suna cam așa:
”Toate aceste boli pot determina slăbiciune și distrofie musculară, dar fiecare tip este diferit.”
Trebuia de fapt să citesc: ”Toate aceste boli pot determina slăbiciune și distrofie musculară, dar fiecare tip este diferit.”
Sau:
” Toate aceste boli au potențial invalidant, dar fiecare tip este diferit.”
În loc de:
” Toate aceste boli au potențial invalidant, dar fiecare tip este diferit.”
Toată treaba stă de cum și unde pui accentul. Când am reușit să fac această diferență, pot spune că gândirea mea, față de bolile mele, s-a schimbat. Atunci s-a aprins un beculeț în tărtăcuța mea și mi-am zis:
– Ajunge cu negativismul. POT/POATE și POTENȚIAL, nu înseamnă că 100% ajungi invalidă. E adevărat că POTENȚIALUL bolilor e foarte mare, dar ce-ar fi dacă m-aș opune? Nu mă pot opune diagnosticului, nu pot nega boala, dar dacă POATE ea, POT și eu să nu-i dau voie să poată! Dacă bolile mele au POTENȚIAL, din ăsta am și eu! Trebuie doar să-l scot la lumină. Hai să vedem cine are POTENȚIALUL mai mare!
Nu mai aveam timp și energie de consumat pe depresie! Depresia e mare consumatoare de energie. Trebuia să-mi revizuiesc gândirea, să nu mă mai gândesc la partea neagră a lucrurilor ci să-mi folosesc energia pentru a face tot ce-mi stă în putință să contracarez efectele și evoluția bolii. Atunci am început să lupt cu boala, la nivel psihic. Cu încăpățânare, aș putea spune.
De atunci, cam de 18 ani, asta fac. De câte ori boala aduce ceva nou, caut metode s-o contracarez. În definitiv pot spune că am devenit prietenă cu boala mea. Ne respectăm reciproc. Cu tot respectul ne dăm în freză una alteia. Uneori. Uneori mă pune la punct. De multe ori – nu. Uneori e ca o joacă, alteori ca un război. Unele zile sunt bune, altele nu.
Uneori cred că am făcut pace cu dușmanul, alteori simt că mă doboară. Dar mă ridic. Îmi adun zâmbetul din praf, îl scutur bine, îl pun la locul lui. Tacticos, cu două degete, îmi scutur praful de pe umeri, iar viața merge înainte. Cu zâmbetul pe buze!
Ce nu-i bine?
Mai am praf pe mine?
Nu-i bai, fac un duș 😛 .
Nu pot spune ”știu totul despre boala mea”, pentru că de fapt sunt habarnistă. Zilnic apar noi ”descoperiri”, alte concluzii din punct de vedere medical.
Dacă în anii 98, medicii îmi spuneau ”nu ai voie să faci nici un fel de efort fizic”, de câțiva ani s-a descoperit că ”mișcarea și efortul fizic sunt foarte indicate”. Norocul meu este că, fiind o fire activă, nu i-am ascultat în trecut. Dacă i-aș fi ascultat, dădeam voie potențialului bolii să mă pună în cărucior.
Nu știu totul despre bolile mele. Știu cât trebuie să pot conviețui cu ele, să am puterea să mai și trăiesc și să mă bucur de viață.
Nu susțin că sunt deșteaptă, dar știu să discern între realitate și prostie, între informație medicală reală și toate prostiile vehiculate pe net, de la apa minunată la pastile de zâmbit frumos.
Dacă citești informații medicale pe site-uri gen: viața în verde viu, secretul cunoașterii, secretele.com, doza de sănătate și nu reușești să vezi lipsa de logică din articolele lor, ai o problemă. Prostie scrisă cu titluri șocante, pentru că șocul atrage consumul.
Multe, mult prea multe site-uri de soiul ăsta, văd zilnic șeruite pe FB. Multe din articolele lor pot să bage un bolnav în depresie, prin informațiile lor false.
Nu astea trebuie să fie sursele de informare ale omului bolnav. Nu aceste surse te învață TOT despre boala de care suferi. Dacă m-aș lua după ce scriu ei, aș fi moartă și-ngropată.
Ești bolnav și cauți informație? Ai face bine să te informezi din surse care au informații medicale reale, nu toți vracii și vrăjitoarele și atotștiutorii de pe internet.
Când ai terminat de citit, tot nu poți spune ”știu absolut totul despre boala mea”, pentru că nici medicina nu știe absolut totul, despre nici o boală. În fiecare zi apare ceva nou. Poate că acest nou contrazice ceva vechi. Nu poți ține pasul cu tot ce se întâmplă.
Așa cum bolile sunt diferite, bolnavii sunt diferiți.
”Chiar şi o viaţă fericită nu poate exista fără o parte de întunecime, iar o lume fericită şi-ar putea pierde înţelesul dacă nu este echilibrată şi de tristeţe. Este mult mai bine să iei lucrurile aşa cum vin, cu răbdare şi calm.” C. Jung
Leave a Reply